Aşa cum am promis, revin cu detalii despre perioada Quaternară, perioadă care a început acum 1.000.000 de ani, în care ne aflăm şi astăzi, din care fac parte: PALEOLITICUL: (palaios = vechi și lithos = piatră) - perioada pietrei cioplite - împărtit în:
- INFERIOR - perioadă în care apar uneltele de piatră; datează de acum 1.000.000 de ani până în 100.000 î.H.;
Unealtă din perioada pietrei cioplite
- MIJLOCIU - perioada în care apare omul de NEANDERTHAL în spaţiul Carpato-Dunărean, e cuprinsă între 100.000 şi 40.000 î.H.;
Omul de NEANDERTHAL
- SUPERIOR - în această perioadă (40.000-10.000 î.H.) apare omul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-au rămas picturile rupestre de la Căciulaţi, Pescari (peştera Gura Chindiei), asemănătoare cu cele din Spania şi Franţa, fiind primele indicaţii arheologice privind universul religios al vânătorului paleolitic.
Omul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS)
Pasăre - Pictură rupestră (Căciulaţi)
MEZOLITICUL (10.000-5.000 î.H.) - perioadă în care vremea s-a încălzit, gheţarii s-au topit (apărând astfel povestirile despre "potop" şi supravieţuitorii lui, cea mai veche istorie de acest fel aparţinând culturii Vedice), Marea Britanie devine insulă iar Marea Neagră capătă conturul ei actual. În zona Porţilor de Fier s-au găsit urme ale culturii "Schela Cladovei", cuptorul de piatră, vasul cu picior cu decor pictat, etc. În cultura "Carcea" îşi face apariţia, pe o cupă de ceramică, "spirala" carpato-dunărenilor, de culoare albă pe fond roşu.
Urme ale culturii "Schela Cladovei"
NEOLITICUL - perioada începe cu 5.000 de ani î.H. În România s-au descoperit urmele a numeroase civilizaţii între 7.500-3.500 î.H. Cultura Pre-Cucuteni este considerată de Prof. Dr. Marija Gimbutas (născută pe 23 ianuarie 1921 în Vilnius, Lituania, stabilită în Los Angeles unde a şi decedat la vârsta de 73 de ani pe 02 februarie 1994 ca fiind cea mai veche cultură europeană, cu populaţia pre-indoeuropeană care va cunoaşte apogeul dezvoltării între 5.000-4.000 î.H.
Prof. Dr. Marija Gimbutas
Cultura Boian (4.000-3.800 î.H.) ne lasă primul sanctuar creat din lut, iar cultura Hamangia prima statuetă lucrată în marmură din istoria lumii, cât şi statuetele de lut antropomorfe "Gânditorul şi femeia sa".
Gânditorul și femeia sa
Cultura Vadeasa conţine ceramică decorată cu forme antropomorfe ce precede pe cea Troiană. Din cadrul culturii Vincea, Nicolae Vlaşa descoperă în 1961 la Tărtăria pe Mureş (Transilvania) nişte tăbliţe de lut datate 4.800-4.500 î.H. şi considerate de aceeaşi Marija Gimbutas, ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii, cu mult înaintea tăbliţelor sumeriene (provenind şi ele posibil tot de la Dunare). În cultura Cernavodă I (4.400-3.500 î.H.) triburile de păstori folosesc cai şi arme perfecţionate; purtătorii acestei culturi vor coborî spre sud, spre Anatolia, puntea de pământ ce lega peninsula Balcanică de Asia Mica şi care în 4.000 î.H. se va scufunda în Marea Mediterană, lăsând în locul ei o puzderie de insule şi o nouă mare, Marea Egee. Urmele culturii noastre Carpato-Dunărene se mai păstrează şi astăzi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase), "uimind" (!?) cercetătorii care nu-şi pot închipui cum culturi ca cele miceniene au putut apărea pe nişte insule izolate, ei "nevăzând pădurea din cauza unui copac"... Această, cultură Cernavodă I, a dat naştere la Troia I. Acei Carpato-Dunăreni ("ARIENI" cum îi mai numesc alţii) au dat naştere la cultura lumii, răspândindu-se nu numai peste întreaga Europă şi spre nordul Egiptului şi Mesopotamiei, ci până în îndepărtata Indie, unde cultura lor "Vedica" a "inspirat" (si mai inspiră şi azi) culturile lumii-caldeenii, egiptenii, etc. Hinduismul şi creştinismul nu au făcut altceva decât s-o copieze, adaptând-o la condiţiile lor locale...
Urme ale culturii Vedica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu